|
||
|
||
Harta Mănăstirilor din România Harta Mănăstirilor din Basarabia |
||
|
||
Localităţi din Republica Moldova |
||
Skype emaus.md E-mail office@emaus.md |
Butuceni Nu se cunoaşte anul fondării Butucenilor sau cum li se spunea în perioada medievală Peştere. O mărturisire despre existenţa localităţii Peşter e ca oraş e „zapisul din 1602-1603”, scris la Peştere de pârcălabul de Orhei. Într-un document, datat cu 18 iulie 1617, semnează alături de părcălabul de Orheiului şi părcălabul de Peştere. Ieremia Movilă avea de gând să ridice o cetate la Peştere, iar pe timpul lui Vasile Lupu bucata aceasta de pământ de mai multe ori a trecut dintr-o mâină în alta. De când e mănăstireanu se cunoaşte. Arheologii făcând investigaţii au desoperit semne lapidare care se aseamănă cu inscripţiile din peşterile de la Basarabi-Murfatlar şi din perioada primului ţarat bulgar. În total au fost descoperite 6 complexe de peşteri. Primul complex e mănăstirea Bosie, al treilea - mănăstirea Butuceni. Mănăstirea Peştere sau cum i se mai spune Butuceni ca mai toate mănăstirile rupestre basarabene ridică întrebări în datare. Se cunoaşte că era schit în secolul XVIII-ce şi că a fost închis în secolul XIX-ce. Boierul Matei Donici a rugat călugării să fie mutaţi în altă parte şi schitul închis fiindcă chiliile călugărilor se aflau pe moşia lui. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni decide desfiinţarea schitului, „şi peştera unde au fost biserica să se astupe cu zidirea, ca nimeni şi nimică să nu poată intra înlăuntru”. Schitul este închis în 1816. În 1820 localnicii au săpat o galerie dinspre sat, servind drept intrare în biserică prin care pătrund acum călugării şi vizitatorii. Deasupra a fost ridicată o clopotniţă. Biserica are altar naos şi pronaos. Există şi 12 chilii. Se presupune că o parte din călugări locuiau în peşterile din stâncă ce se aflau la 500 metri distanţă de această mănăstire. Azi nu se mai poate pătrunde în mănăstire dinspre Răut, cărarea de acces prăbuşindu-se în urma unui cutremur.Iîn anul 1915 este zidită în vîrful dealului biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Vis-a-vis de biserica „Naştera Maicii Domnului” în malul opus al Răutului e amplasat Schitul Pârcălabului Albu. Aproape complet distrus din cauza cutremurilor e alcătuit din circa 20 de spaţii ale schitului structurate în 4-5 nivele. Accesul turiştilor este limitat. Mănăstirea pârcălabului Bosie reprezintă un complex monahal rupestru amplasat la altitudinea de circa 25m deasupra apei Răutului. E alcătuit din Biserică şi chiliii monahale. Biserica se pare avea hramul Sfântului Nicolae. În mănăstire se pătrunde dinspre Răut. Cercetătorii au găsit multe similitudini la peşterile de aici cu cele de la Ţipova. La intrare se putea de citit „Această mănăstire a făcut-o robul lui Dumnezeu Bosie, părcălabul de Orhei în cinstea Domnului Dumnezeu întru iertarea păcatelor sale. (anul 1675). Se presupune ca Bosie doar a reconstruit mănăstirea. Ea a fost închisă în 1816. În urma unei cereri a credincioşilor din satul Butuceni , la 14 august 1996 s-a aprobat reînfiinţarea mănăstirii Butuceni. |
Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei
Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004
(+373) 60.595.146, (+373) 68.471.670
Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010