Noul Neamţ

Mănăstire de călugării cu Hramul Înălţarea Domnului

Mănăstirea Noul Neamţ a fost întemeiată de un grup de călugări în frunte cu părintele Andronic Popovici de la mănăstirea Neamţ şi e cel mai mare complex monastic din Basarabia. Părintele Andronic şi ieromonahul Teofan Cristea intervin la Arhiepiscopul Chişinăului ca să le permită ridicarea mănăstirii pe moşia Chiţcani-Copanca. În anul 1867 se zideşte Catedrala Înălţării Domnului, ridicându-se ulterior şi celelalte biserici.Părintele Andronic lasă Mănăstirii Noul Neamţ peste 60 de volume, în zece din ele se regăseşte istoria mănăstirilor Neamţ şi Secu. Mănăstirea a avut o colecţie foarte mare de carte religioasă care acum e  risipită în bibliotecile din Rusia. În perioada ţaristă la Mănăstirea Noul Neamţ exista un atelier de pictare a icoanelor. Unul din pictori era ieromonahul Loghin născut în Japca care pictase la vre-o 2000 de icoane. Perioada interbelică a fost perioada de înflorire a mănăstirii. În anul 1945 sovieticii încearcă să introducă slujba în limba slavonă în biserică nereuşundu-le. Stareţul mănăstirii Axentie Munteanu a ajuns în lagăr pentru cutezanţa cu care a înfruntat regimul sovietic. Ca aproape toate mănăstirile basarabene, Noul Neamţ este închisă în 1962, devenind spital penrtu cei bolnavi de tuberculoză, iar bisericile sunt transformate în depozite.

Cu ajutorul Domnului în 1989 Mănăstirea Noul Neamţ se redeschide, pe lângă ea funcţionând şi un seminar monahal. Mănăstirea deţine o raclă cu sfintele moaşte primite în dar de la Patriarhul Chiril al Ierusalimului, şi toiagul de păstorie al Sântului Paisie Velicikovski. Cu câţiva ani în urmă aici au fost descoperite moaştele ieroschimonahului  Isachie călugăr la mănăstirea Neamţ. La mănăstire trăieşte părintele Selafiil cel Orb unul din cel mai îmbunătăţiţi părinţi ai Basarabiei