Centrul de Pelerinaj EMAUS al Mitropoliei Basarabiei

Arcul geodezic Struve (Moldova)

Arcul geodezic Struve este o rețea formată din 265 de puncte de observație, reprezentate prin cuburi de piatră cu latura de doi metri, dispuși pe o traiectorie relativă între Hammerfest (Norvegia) și Necrasovca-Veche (Ucraina). Această rețea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereștri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, în decursul a 40 ani, între 1816–1855, a suferit modificări. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri, numără 34 puncte de observație, incluse în patrimoniul UNESCO din anul 2004.

În apropierea satului Rudi, r-nul Soroca, se află unul din puntele de observație ale Arcului Geodezic Struve. Pe teritoriul Basarabiei erau 27 de puncte de observare, dar în prezent a rămas doar unul singur. Arcul Geodezic Struveeste, deocamdată, unicul monument din Rep. Moldova inclus în iunie 2005 în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Cine este Struve şi ce este Arcul Geodezic Struve?

În Dicţionarele enciclopedice citim:Struve Friedrich Georg Wilhelm von (1793-1864), astronom rus de origine germană. A studiat mişcarea stelelor duble. Director al Observatorului din Dorpat (1817), pe care l-a dotat, în 1824, cu o lunetă de 24 cm deschidere, primul instrument astronomic din lume a cărui funcţionare era asigurată de mecanismul unui ceas. A supervizat construirea Observatorului din Pulkovo (lângă Sankt-Petersburg), al cărui director a devenit în 1839. Freiderich Struve a ajuns cunoscut în lumea întreagă şi datorită măsurărilor geodezice, cunoscute sub denumirea Arcul Geodezic Struve. Măsurările au fost făcute de o echipă de geodezi militari – ofiţeri şi soldaţi – în anii 1816 – 1855, pe o distanţă de 2.820 de kilometri, de la localitatea Hammerfest, Norvegia, până la Stara Nekrasivka, jud. Ismail, Ucraina.

Au fost efectuate o serie de măsurători ale unui segment de meridian, cu scopul evaluării formei şi dimensiunii Pământului; calculele obţinute au permis aflarea mărimii exacte a Terrei, contribuind totodată la dezvoltarea ulterioară a sistemului geodezic de coordonate. Arcul Geodezic Struve este unul dintre cele mai lungi arcuri de meridian, care se întinde de la Oceanul Îngheţat de Nord până la Marea Neagră şi punctele lui sânt situate în zece ţări: Norvegia, Suedia, Finlanda, Federaţia Rusă, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Rep. Moldova. Arcul Geodezic Struve constituie o reţea de puncte geodezice cu forma unui lanţ de triunghiuri de-a lungul meridianului 26 de grade.

Reţeaua totală era formată din 265 de puncte de bază şi 60 auxiliare, acestea fiind reprezentate de un semn clădit din piatră sub formă de cruce – crucea arată unde este centrul şi era orientată după părţile lumii: nord-sud, est-vest. La intersecţia liniilor crucii se instala o piatră cu o gaură, în care se turna plumb. Deasupra acestui semn se instala un cub de piatră cu latura de doi metri.

Pe teritoriul de azi al Republicii Moldova au fost stabilite 27 de astfel de puncte geodezice. După mai bine de o sută cincizeci de ani de la terminarea lucrărilor, în prezent pe teritoriul ţării noastre nu s-a păstrat nici un cub de piatră – indicatori ai acelor semne -, probabil pe parcurs pietrele au fost folosite ca materiale de construcţie. Este clar de ce în acele puncte s-a turnat plumb dar nu s-au înfipt vergi de metal s-au lemn, care cu timpul aveau să se oxideze sau să putrezească.

Din cele 265 de puncte de bază ale Arcului Geodezic Struve, până în prezent au fost identificate doar 34, toate incluse în patrimoniul UNESCO. Celelalte au dispărut şi urmează a fi căutate şi monumentalizate.

Meritul măsurărilor Arcului Geodezic Struve este deosebit pentru determinarea parametrilor Pământului sub formă de elipsoid (semiaxa mare şi turtirea la poli). În realitate, forma matematică a Pământului este mult mai complexă sub influenţa forţei de gravitate – nici chiar suprafaţa apelor mărilor şi oceanelor în stare liniştită nu coincide cu suprafaţa elipsoidului. Până la Struve au fost efectuate măsurători în America de Nord, Asia, şi după Struve au fost executate măsurători pe continentul african.

Prin ce au rămas remarcabie măsurările lui Struve?

Aceste măsurări au fost realizate minuţios cu o precizie foarte înaltă. În prezent, după ce s-au făcut măsurări ale Pământului cu ajutorul tehnologiilor satelitare, s-a demonstrat că calculele lui Struve au fost realizate cu o exactitate de invidiat. Aceste calcule s-au efectuat prin metoda măsurărilor unghiurilor în triunghiuri cu ajutorul teodolitului. Totodată, în unele triunghiuri au fost măsurate distanţele şi azimuturile astronomice. Măsurările lui Struve (Arcul Geodezic Struve) au contribuit nu numai la dezvoltarea reţelelor geodezice, dar şi la crearea hărţilor topografice.

Punctul Rudi din componenţa Arcului Geodezic Struce a fost identificat în teren de către ofiţerii şi soldaţii Serviciului Topografic al Armatei noastre Naţionale, în august 2003, la iniţiativa UNESCO. În iunie 2005 a fost inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. Mai târziu, specialiştii de la Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru din componenţa Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru au găsit un alt punct din Arcul Geodezic Struve de pe teritoriul Rep. Moldova, cel din apropierea satului Geamăna, Anenii Noi.

O mare valoare istorica si stiintifica are Arcul meridianal geodezic Struve. Cu o lungime de 2,8 mii kilometri se intinde de la Oceanul Inghetat pana la Marea Neagra. A condus aceste lucrari directorul observatoriului Pulcuvo astronomul Wilgelm Struve.

Arcul Struve trece prin 10 tari de la nord la sud: Norvegia, Suiedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Belorusi, Rusia, Ucraina si Republica Moldova.

In Republica Moldova Arcul Struve are 27 de puncte geodezice. Unul din ele se gaseste in apropierea satului Rudi din raionul Soroca. Mai exista in prezent si un alt punct geodezic in apropierea satului Echimauti din raionul Anenii Noi.

Din luna noiembrie 2006 Arcul Struve a fost inclus de UNESCO in Lista Valorilor Culturale Mondiale.

Scopul urmarit de masuratorile topografice legate de Arcul Struve a fost in primul rand de stabilirea domensiunii si formei exacte a pamantului.