Mănăstirea Cernica 

Sfânta Mănăstire Cernica este ctitoria marelui Vornic Cernica Știrbei și a soției sale Chiajna, fiind atestată documentar la începutul secolului al XVII-lea. Trece  printr-o pustiire și părăsire astfel că Sfântul Gheorghe de la Cernica în momentul când se ruga fiindcă nu știa  la ce mănăstire să plece îl visează pe Sf. Ierarh Nicolae care îi spune să-i curețe biserica de fiare sălbatice. Ucenicul Sf.Paisie Velicocovski îndrumat de un bătrân a ajuns la Cernica.  În biserică a găsit icoana Sf. Ierarh Nicolae-icoană făcătoare de minuni și s-a bucurat că a găsit locul. Rezidește biserica, construiește stareția și reface obștea monahală. Cu ajutorul familiilor Dudescu și Golescu obștea a obținut cele trebuincioase pentru slujirea Sfintei Liturghii.

Când obștea mănăstirii ajunsese la 130 de frați o parte din ei s-au statornicit la Căldărușani astfel că ambele mănăstiri se aflau sub stareția aceleiași persoane. Când va trece la Domnul Sf. Gheorghe de la Cernica va face un pogoromânt în urma cărui obștea de la Cernica nu are dreptul să numere mai mult de 103 călugări.  Nu după mult timp stareț al mănăstirii devine Sf.Ierarh Calinic de la Cernica. În timpul stareţiei sale s-au ridicat cetatea şi Biserica Sfântului Gheorghe, clădirea stăreţiei şi aproape toate casele de pe insula care poartă numele aceluiaşi sfânt mare mucenic. Iubitor de cultură, a pus bazele unei valoroase biblioteci şi a deschis o şcoală de pictură bisericească. Mănăstirea a fost restaurată de mai multe ori.

Aici își dorm somnul de veci mai mulți basarabeni care au fost nevoiți să se retragă  în fața sovieticilor: Gurie Grosu, Pan Halippa etc.