Mănăstirea Suceviţa

Istoricul de artă francez Paul Henry consideră Sceviţa „testamentul artei moldoveneşti” fiind monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din ţară. Pe valea pârăului Suceviţa, spune tradiţia locului, s-au nevoit încă din secolul al XIV cuvioşi sihaştri. Ei au ridicat un schit de lemn. Apoi, risipindu-se, această sihăstrie a fost reînoită de cuviosul  Calistrat Sihastrul, ucenicul Sf.Daniil Sihastrul.

Legenda spune ca Cuviosul Calistrat cu ucenicii săi nu aveau o biserică unde să de roage, dar în toate duminicile la vremeea utreniei, adică la miezul nopţii, se vedeau făclii multe aprinse, preoţi şi diaconi preaminunaţi care cântau canonul Învierii lui Hristos deasupra unei poeniţe.  În locul cela a fost ridicat al doilea schit de lemn al mănăstirii.

Mai spune legenda că iniţial la zidirea mănăstirii din piatră, şi-a adus aportul o femeie, care pentru răscumpărarea unor păcate, a adus cu carul ei tras de bivoli treizeci de ani piatră necesară construcţiei. Zidită  de primii mari boieri urcaţi pe tronul Moldovei, ea este considerată ultimul mare monument al veacului al XVI-lea,  pe care îl reprezintă din plin. Cea mai veche pomenire a Suceviţei o face Grigore Ureche în cronică sa când menţionează că  fraţii Ieremia şi Ioan Movilă, cu pretextul de a merge să-şi sfinţeasă ctitoria,  au fugit de răutăţile lui Iancu Vodă Sasul.

Suceviţa e considerată ctitoria întregii familii a Movileştilor, şi portretul votiv poate fi admirat în naos. Sub aspect arhitectural nu mai este clasică, are foarte multe elemente specifice bisericilor moldoveneşti, dar apar şi elemente munteneşti şi câteva inovaţii. Pictura Suceviţei e opera a doi zugravi români, Ioan şi fratele său Sofronie. Renumele mănăstirii în lume i-a adus scena „Scara virtuţilor” ce impresionează prin contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul iadului. Printre frescele unicat se remarcă „Rugăciunea tuturor sfinţilor” creaţie a şcolii de pictură din Moldova. În exterior, dominanta cromatică a Suceviţei, e verdele. Excepţionale sunt frescele în care apare Sf.Ioan de la Suceava, patronul Moldovei medievale.

Zidindu-se biserica mănăstirii Suceviţa, Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. Mănăstirea posedă o colecţie bogată de obiecte bisericeşti. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului e considerată a fi cea mai frumoasă din România.