Palatul Culturii din Iaşi este principalul punct de atracţie turistică al capitalei moldave. Nici nu se poate închipui un pliant turistic al Iaşului care să nu aibă imaginea celebrului edificiu care adaposteşte patru muzee, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, iar în aripa de nord-est Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”.

Istoric 

La începutul secolului al XIX-lea (1806–1812), pe ruinele vechii Curţi Domneşti, la iniţiativa prinţului Alexandru Moruzi a fost ridicat un palat în stil neoclasic. La sfârşitul aceluiaşi secol, un incendiu a distrus iremediabil clădirea.

Apoi, în 1906 au demarat lucrările de construcţie ale actualului edificiu, după planurile arhitectului I.D.Berindei. În 1926 Palatul Culturii a fost inaugurat de Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al României moderne.

În timpul celui de al II-lea Război Mondial Palatul a adăpostit trupe germane iar apoi trupe sovietice. Până în anul 1955 în clădire a funcţionat Tribunalul Judeţean, dotat cu mobilier confecţionat la „Casa Maple” din Londra.

Timp de doi ani, între 1975 şi 1977, planşeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oţel. La cutremurul din 1977, noul planseu a susţinut monumentul, dar au fost afectate planşeele de la etajul I, zidăria, ornamentele şi stucaturile. Astăzi, încă se mai lucrează la consolidare şi restaurare.

Intrarea în interiorul Palatului se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri şi firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. În turn este instalat un orologiul cu carillon care are un ansamblu de opt clopote ce reproduc, din oră în oră, „Hora Unirii”.

Se spune că iniţial Palatul trebuia să aibe 365 de camere (câte una pentru fiecare zi a anului), dar a rămas doar cu 298 încăperi având o suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă se pot număra 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 în ogiva. Principalele elemente de atracţie turistică sunt cele 4 muzee.

Muzeul de Istorie al Moldovei este situat la parter, în aripa vestică, fiind continuatorul Muzeului de Antichităţi înfiinţat de Orest Tafrali în 1916. Are patru secţii, preistorie şi istorie veche, istorie medievală, istorie modernă şi istorie contemporană, prezentând principalele aspecte ale dezvoltării comunităţilor din zonaă, din paleolitic până la cel de-al doilea război mondial.

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost înfiinţat în 1943 fiind situat în aripa vestică, la etajele 1 şi 2. Aici pot fi admirate obiecte folosite de locuitorii din zona Moldovei în principalele activităţi cotidiene: în agricultură, viticultură, creşterea animalelor, pescuit, vânătoare, apicultură. De asemenea mai pot fi văzute interioare de case ţărăneşti, instalaţii folosite pentru olărit, ţesut, prelucrarea lemnului, colecţii de măşti, costume populare şi scoarţe. Multe dintre aceste exponate au mai bine de 100 de ani vechime.

Muzeul de Arta se găseşte la primul etaj, este continuatorul celei mai vechi pinacoteci din ţară, ce a fiinţat pe lângă prima universitate modernă românească din 1860. Muzeul include donaţii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Vârnav, Costache Dasiade, A. Donici, V.A. Urechia, plus colecţia lui Costache Negri. Muzeul are 24 săli pentru expoziţii permanente, dispuse în trei galerii (Galeria de artă universală, Galeria de artă românească modernă şi Galeria de artă contemporană) şi are un patrimoniu artistic care însumează peste 6000 de opere, din care 2600 sunt lucrări de pictură, aproape 2500 de grafică şi 470 de sculptură.

Muzeul Ştiintei şi Tehnicii se află la parterul Palatului, în aripa de est, şi poartă numele marelui savant ieşean Ştefan Procopiu. Înfiinţat în 1955, muzeul are 4 secţii: energetică, telecomunicaţii, mineralogie-cristalografie, înregistrarea şi redarea sunetului. Primele exponate au fost aduse prin donaţiile oferite de Uzinele „Timpuri Noi”-Bucuresti, Întreprinderea „Electroaparataj”-Bucuresti, întreprinderea de reţele electrice din Timişoara şi Institutul Politehnic-Iaşi. De asemenea, se are în vedere realizarea unei secţii care să cuprindă o colecţie de computere.

În afara celor patru muzee, Palatul Culturii din Iasi mai are câteva elemente de interes turistic. Unul dintre ele este Sala Gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale, lei).

Apoi urmează Sala Voievozilor, la etajul I, unde se află portretele domnitorilor Moldovei şi ale regilor României, începând de la Decebal şi Traian, picture realizate de pictorul Ştefan Dimitrescu şi de elevii săi.

După aceea este Sala Henri Coandă care a primit numele de la lambriurile şi stucaturile realizate de celebrul inventator român, dintr-un ciment inventat de el, ce imită culoarea şi sunetul lemnului de stejar, de unde şi denumirea „bois-ciment”.

În partea dreaptă se află „Turnul de strajă”, o urmă a Curţii Domneşti din Iaşi, împreună cu hrubele de sub curtea Palatului. În partea stângă există o colecţie de capiteluri şi alte elemente arhitectonice din piatră, grupate într-un lapidarium.

În faţa Palatului Culturii se află Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare încadrată de două tunuri Krupp, trofee din timpul Războiului de Independenţă, cucerite de Regimentul de Dorobanţi din Copou şi donate de Regele Carol I. Statuia lui Ştefan cel Mare a fost realizată la Paris de Em. Fremiet, după schiţele lui Gheorghe Asachi, şi dezvelită în 1883. Pentru acest evinement, poetul Mihai Eminescu a scris celebra sa poezie „Doina” („De la Nistru pân’ la Tisa”).