Îndemn la pelerinaj


 

 Turul Basarabiei 

 Oferta anului 2016   PUTNA  

 Oferta anului 2016  PRISLOP 

 Oferta anului 2016  TRANSALPINA 

MUNTENIA: Pelerinaj la mormintele: Gurie Grosu - Mitropolit al Basarabiei şi Mihai Eminescu

                  pb     

Sfinţi Români şi de alt Neam

Sfinţi Ocrotitori ai Moldovei

Harta Mănăstirilor din România

Harta Mănăstirilor din Basarabia

Calendar creştin ortodox stil vechi/nou

Calendar creştin ortodox stil nou

Ambasada României

   > Formular viza A, B, C 

   Formular viza A, B, C - completat   

Localităţi din Republica Moldova 

Harta mun. Chişinău

Hartă-calculator distanţe rutiere

Curs şi convector valutar   

Prognoza meteo  

  Skype                     emaus.md

  E-mail      office@emaus.md


Mănăstirea Voroneţ (Romania)
Inapoi la pelerinajul "2017 > Crăciunul la Putna lui Ștefan cel Mare. Pelerinaj la mănăstirile din Bucovina."

Mănăstirea VORONEŢ

Adresa:   Sat Voroneţ, SUCEAVA.
Acces:   Pe DL Gura Humorului, spre S-V până la Voroneţ (5 km).
Hram:   Sfântul Gheorghe - 23 Aprilie.

Bine sfătuit la vreme de răstrişte de către sihastrul Daniil din Voroneţ, Ştefan cel Mare hotărăşte, drept mulţumire, înălţarea unei mănăstiri care să fie sfânt loc de rugăciune. Aici exista un schit de lemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat şi ajutor. Cercetările recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o personalitate istorică reală. Printre pietrele funerare de la Voroneţ se află şi o lespede cu inscripţia: "Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil".

Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor - în frunte cu egumenul Misail - scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.
În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor.

Este o biserică de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fără pridvor, 7,7 m lungimea naosului şi pronaosului, 10,5 m în dreptul absidelor laterale).
Încă de la început mănăstirea a fost binecuvântată de călugări cu aleasă viaţă duhovnicească, în vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevărată lavră a isihasmului românesc. Mănăstirea Voroneţ s-a bucurat de privilegii din partea ctitorului (trei sate, mori, prisăci, vii) nu însă de amploarea celor de la Neamţ, Bistriţa sau Putna. Naosul şi altarul păstrează ansamblul iconografic din vremea lui Ştefan cel Mare. Bine adaptat spaţiului, armonios, cu personaje impunătoare, orânduire scenică mai puţin obişnuită în Moldova (Patimile lui Iisus, în naos), compoziţii neîntrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor şi formelor (Intrarea în Ierusalim, Rugăciunea de pe Muntele măslinilor, în concă), elemente ce vădesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborârea de pe cruce, Sfântul Teodor, Tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioară, alternează ornamente şi figuri ce vor să facă parcă legătura cu exteriorul, trecând totuşi prin pridvor unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfântul Ilie, se bucură de o prospeţime stângace cu notă de umor anunţătoare cumva a icoanelor pe sticlă transilvănene (sec. XVIII-XIX).

Pictura exterioară se datorează aceluiaşi Grigorie Roşca, eruditul teolog care a urmărit personal realizarea operei călugărilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost excepţional: Judecata de Apoi ocupă tot peretele de apus într-o uriaşă compoziţie pe cinci registre, unică în arta orientului creştin. Specialiştii o consideră, prin amploare, ştiinţa efectului decorativ şi strălucirea policromiei, superioară compoziţiilor de la Athos şi celor de la Camposanto (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena, Assisi, Orvieto.

Originalitatea artistului constă şi în curajul său de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare - totul pe un fond albastru ce a născut sintagma albastru de Voroneţ egală verdelui Veronese şi roşului Titzian. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Iesei (un "covor oriental" apreciază cunoscătorii) şi filozofi antici, portrete socotite capodopere. Lângă intrare sunt chipurile făuritorilor istoriei mănăstireşti: Sf. Daniil Sihastrul şi Mitropolitul Grigorie Roşca. Pe abside, conform regulei împământenite, Cinul adună zeci de figuri într-un adevărat alai.

Pe cât a mai rămas din peretele nordic nespălat de ploi, Adam ară, Eva toarce lână (Facerea lumii), în vreme ce Zapisul lui Adam şi Vămile văzduhului înseamnă de fapt legende folclorice. Forma iniţială a bisericii mai poate fi văzută în tabloul votiv, aşezată pe un soclu de piatră, cu turla înălţată pe o bază pătrată pentru a-i accentua zvelteţea, elanul către înălţime. Exonarthexul i-a fost adăugat în 1547 la iniţiativa mitropolitului Grigorie Roşca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
Aşa cum se înfăţiează astăzi, Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea. Dăruite de Ştefan cel Mare şi trase cu meşteşug, două clopote evocă numele marelui voievod.
Viaţa monahală s-a întrerupt în anul 1785 după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic şi s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu obşte de călugăriţe sub stareţia Stavroforei Irina Pântescu. Tânăra obşte se străduieşte să îmbine armonios rugăciunea cu munca în gospodărie, în câmp, în atelierul de pictură şi îndrumarea vizitatorilor.
Expresie artistică a dreptei credinţe, a rafinamentului şi gustului pentru frumos, Mănăstirea Voroneţ îndeamnă la reculegere, încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colţurile lumii.



Inapoi la pelerinajul "2017 > Crăciunul la Putna lui Ștefan cel Mare. Pelerinaj la mănăstirile din Bucovina."
Alte destinaţii din Romania
ADAMCLISI ARDEAL BAIA BANAT Biserica Densuş Bogdan-Vodă Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău-Iaşi Borzeşti BRAŞOV BUCOVINA traseu CĂLĂRAŞI Casa-memorial George Coşbuc Cascada Cailor Castelul Bran Catedrala din Cluj Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Catedrala Patriarhală Catedrala Reîntregirii - Sfânta Treime din Alba Iulia Catedrala Sfânta Treime din Sibiu Cetatea Făgăraş Cetatea Neamţului Cetatea Râşnov Cheile Bicazului Cimitirul Bellu Cimitirul Vesel - Săpânţa CONSTANŢA CRAIOVA CRIŞANA DOBROGEA DUNĂREA - Porţile de Fier GALAŢI Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi Grădina Publică din Copou HAŢEG Humuleşti-Casa memorial "Ion Creangă" HUNEDOARA- Cetatea Corvinilor IAŞI Lacul Bâlea Lacul Roşu Lacul şi Barajul Izvorul Muntelui Lacul şi barajul Vidraru Liceul Teoretic "Nicolae Iorga" din Chişinău la Iaşi, noiembrie 2010 Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia Veche Mănăstirea Aiud Mănăstirea Antim Mănăstirea Arnota Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Berivoi – Sf. Apostol Andrei Mănăstirea Bistriţa (Moldova) Mănăstirea Bistriţa (Muntenia, Vâlcea) Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus Mănăstirea Branişte Mănăstirea Bucium Mănăstirea Bujoreni Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Caraiman Mănăstirea Caşin Mănăstirea Ceahlău Mănăstirea Celic-Dere Mănăstirea Cernica Mănăstirea Cetăţuia Mănăstirea Ciorogârla-Samurcăseşti Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Cocoş Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Daniil Sihastrul Mănăstirea Dealu Mănăstirea Dejani Mănăstirea Dervent Mănăstirea Diaconeşti Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Dorna-Arini Mănăstirea Dragomireşti Manastirea Dragomirna Mănăstirea Dumbrava Mănăstirea Durău Mănăstirea Frumoasa - Iaşi Mănăstirea Galata Manastirea Ghighiu Mănăstirea Golia Mănăstirea Govora Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Mănăstirea Humor Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Icoana Mănăstirea Iezer Mănăstirea Izvorul Mureșului Mănăstirea Lainici Mănăstirea Măgura Mănăstirea Mihai Vodă - Turda Mănăstirea Moisei Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moreni Mănăstirea Moreni Mănăstirea Neamţ Mănăstirea Nicula Mănăstirea Pângăraţi Mănăstirea Pârveşti Mănăstirea Pasărea Mănăstirea Peri-Sapânţa Mănăstirea Petru Vodă Mănăstirea Piatra Fântânele Mănăstirea Piatra Sfântă Mănăstirea Pissiota Mănăstirea Plumbuita Mănăstirea Pocrov Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Polovragi Mănăstirea Predeal Mănăstirea Prislop Mănăstirea Prislop-Borşa Mănăstirea Probata Mănăstirea Putna Mănăstirea Radu Vodă Mănăstirea Râmeţ Mănăstirea Rarau Mănăstirea Rohia Mănăstirea Saon Mănăstirea Secu Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi Mănăstirea Sf.Ana - Orşova Mănăstirea Sf.Ap.Petru şi Pavel din HUŞI Mănăstirea Sf.Lazăr din Alba Iulia Mănăstirea Sf.Maria - Techerghiol Mănăstirea Sf.Voievozi - SLOBOZIA Mănăstirea şi Peştera Sf.Ap.Andrei Mănăstirea şi Peştera Sf.Ioan Casian Mănăstirea Sihastria Mănăstirea Sihastria Putnei Mănăstirea Sihastria Rarau Mănăstirea Sihla Mănăstirea Sinaia Mănăstirea Şinca Veche Mănăstirea Slatina Mănăstirea Slatina Mănăstirea Snagov Mănăstirea Stelea Mănăstirea Stelea Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Surpatele Mănăstirea Țigănești ROMANIA Mănăstirea Tismana Mănăstirea Văratec Mănăstirea Viforâta Mănăstirea Vladimireşti MARAMUREŞ Mihai Viteazul Moaştele Sf Parascheva de la Iaşi MOLDOVA MUNTENIA Munţii Bucegi Munţii Carpaţi Munţii Ceahlău Munţii Făgăraş Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet OLTENIA Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare din Iaşi Palatul Parlamentului-Casa Republicii din Bucureşti Pasul Prislop Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului Peştera Sf.Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor) Piatra Neamţ PODUL ÎNALT: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Poiana Braşov Rădăuţi Râul Moldova Sarmizegetusa Regia Schitul Darvari Schitul Locurele Schitul Sf. Daniil Sihastru Schitul Vovidenia SUCEAVA TÂRGOVIŞTE TÂRGU JIU TRANSFĂGĂRĂŞANUL TULCEA Ulpia Traiana Sarmizegetusa Vaslui-Podul Înalt
Sus
EMAUS în imagini
Măn. Putna, copii cântând despre Ştefan cel Mare Măn.Curchi Trecerea Dunării cu bacul Ostrov-Călăraşi Cetatea Neamtului Adamclisi-harta şi istoricul Constanţa-Catedrala Sf.Ap.Petru şi Pavel
» Vezi întreaga galerie foto

Centrul de Pelerinaj „EMAUS” din cadrul Mitropoliei Basarabiei

 Adresa: str. 31 August 1989, Nr. 161, Chişinău, Republica Moldova, Cod poştal: MD 2004

  (+373) 60.595.146  (+373) 79.776.216

  Copyright © 2010. Toate drepturile rezervate. Site-ul a fost lansat oficial la data de 18 octombrie 2010