Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Mănăstirea a fost zidită în perioada 1514-1522 ca reşedinţă a Mitropolitului Moldovei pe locul unei biserici mai vechi. Din 1589 aici se păstrează moaştele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceva, aduse în ţară la îndemnul Mitropolitului Iosif I Muşat pe timpul lui Alexandru cel Bun. E considerat primul ocrotitor al Moldovei. Pictura interioară şi exterioară de factură bizantină e realizată pe timpul lui Petru Rareş, conform canoanelor iconografice ale timpului.  Pictura  are a valoare artistică excepţională ce a dus la înscrierea mănăstirii în lista construcţiilor patrimoniului mondial.

E arhicunoscut unul din multiplele cazuri când moaştele au salvat Cetatea Sucevei de năvălitori. În luna mai, 1622 are loc invazia tătarilor în Moldova. Tătarii se îndreptau spre Suceava şi, văzând pericolul, Sf.Mitropolitul Anastasie Crimca a înconjurat catedrala de trei ori cu moaştele Sfântului Ioan, le-a aşezat într-un car cu boi şi au pornit să le ascundă în cetatea Sucevei. La ieşire, sfintele moaşte s-au lăsat atât de grele, încât carul nu se putea mişca din loc. Atunci au înţeles toţi că nu vrea Sfântul Mucenic să lase cetatea să cadă în mâinile păgânilor şi au înconjurat zidurile cetăţii cu moaştele lui. A doua zi,  o ploaie mare a dus la umflarea râului Sucevei, că n-au putut tătarii să-l treacă şi să intre în cetate.

În anul 1677 e mutat scaunul mitropolitan la Iaşi. În  1686 armata poloneză a lui Ioan Sobieski ia moaştele Sfântului Protector al Moldovei, alături de tezaurul ţării, şi le duce în Polonia. Nedorind să se despartă de moaştele Sfântului ocrotitor al ţării, Mitropolitul Dosoftei deasemenea pleacă în exil. Aducerea moaştelor a avut loc după 97 de ani, când episcopul Dosoftei Herescu de Rădăuţi a făcut toate demersurile necesare şi a obţinut întoarcerea moaştelor în ţară. Aproape trei luni de zile au străbătut moaştele sfântului până au fost aşezate din nou în catedrala vechii mitropolii din Suceava.

Alte construcţii de inters istoric sunt: Turnul clopotniţă (1589) zidit de Petru Şchiopul, Paraclisul ridicat de Anastasie Crimca în 1626-1629 şi corpul de chilii din secolul XVIII.  Acum aici e reşedinţa arhiepiscopilor Sucevei şi Rădăuţilor.