Mănăstirea Moldoviţa

La câteva sute de metri de mănăstirea Moldoviţa existau ruinele unei construcţii mai vechi ce datează de pe timpul lui Alexandru cel Bun. Sunt ruinele celei dintâi construcţii de piatră a mănăstirii care în 1410 exista, deoarece Alexandru cel Bun o numea  „nou zidita”, pe locul unei biserici din lemn. Săpăturile arheologice au dezvăluit şi o cămaşă de zale, iar legendele spun că unul din stareţii mănăstirii  era căpetenia unei organizaţii cu caracter militar. Un lucru este cert, după toate datele Moldoviţa e la fel de veche ca Neamţul şi ca Bistriţa. Biserica zidită de Alexandru cel Bun s-a năruit în urma unei alunecări de teren.

Biserica actuală a fost zidită de Petru Rareş. Vitraliile colorate în roşu şi albastru  îs singurele păstrate din vremea construcţiei mănăstirii. În interiorul clădirii este o mică tainiţă, unde călugării adscundeau odoarele de preţ ale mănăstirii. Printre clădirile complexului prezintă interes clisiarniţa – folosită în trecut ca locuinţă domnească sau episcopală,  considerată a fi una din puţinele locuinţe moldoveneşti păstrate din secolelele XVI-XVII.  Pictura a fost executată după 5 ani de la înălţarea construcţiei. Picturile exterioare s-au păstrat aici cel mai bine şi culoarea predominantă este galbenul. În naos este portretul votiv a lui Petru Rareş şi Doamna Elena şi doi copii ai lor.

Moldoviţa deţine obiecte de lemn sculptate, realizate imediat după  terminarea construcţiei, printre care şi jilţul domnesc a lui Petru Rareş. Mănăstirea a avut o renumită şcoală de copişti şi miniaturişti pe timpul lui Alexandru cel Bun şi atelier de broderie pe timpul lui Ştefan cel Mare.  A avut şi o biblioteca bogată, iar muzeul mai posedă manuscrise din secolul al XV-lea. În anul 1785 mănăstirea a fost desfiinţată, dar redischisă în perioada interbelică.Mănăstirea are o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Moldoviţa, ca toate mănăstirile vechi din Moldova, a crescut mai mulţi  călugări renumiţi. Primul din călugării renumiţi ai Moldoviţei pe care i-a păstrat tradiţia orală e Sfântul Vasile de la Moldoviţa. El a fost hirotonit preot şi numit stareţ al mănăstirii de Iosif I Muşat. Era renumit prin darul facerii de minuni şi al înanitevederii. A fost unul din sfetnicii lui Alexandru cel Bun. Moaştele sale au stat în biserica nouă peste o sută de ani, apoi au fost aşezate în biserică la un loc tăinuitm unde se află şi azi.  Alţi călugări renumiţi ai Moldoviţei au fost: Cuviosul Antonie  dascălul, Cuviosul Isaia Pustnicul, Episcopul  Efrem al Rădăuţilor ş.a.