Mănăstirea Bogdana

Una din construcţiile mănăstirii – biserica Sf. Nicolae a fost zidită de primul domn de sine stătător al Moldovei medievale Bogdan I (1359-1365) ca mulţumire adusă Domnului pentru ajutorul în lupta pentru crearea  statului  independent. E prima necropolă a domnitorilor Moldovei şi cea mai veche biserică de zid păstrată până astăzi în forma ei iniţială. Istoricii consideră că ea ar fi îndeplinit şi funcţiile de reşedinţă mitropolitană în perioada, când se ducea lupta pentru recunoaşterea Mitropoliei Moldovei ca una independentă. Odată cu recunoaşterea ei, centru mitropolitan a fost mutat la Suceava. Pictura a fost efectuată pe timpul următorilor domnitori : Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare  şi Alexandru Lăpuşneanu. Ultimul strat de pictură datează de pe timpul episcopului Iacob Putneanu. Un interes aparte îl prezintă tabloul votiv a mai multor domnitori. În 1775 când Bucovina a fost ocupată de Habsburgi mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată şi în scurt timp devine biserică de mir. Ca mănăstire a fost redeschisă în 1992.

Bogdana e legată de numele unui dintre primii sfinţi cunoscuţi ai pământului Moldovei şi a părintelui duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastru-  Sf. Leontie de Rădăuţi. Din viaţă s-a înverednicit de darul facerii de minuni. El a ajuns episcop de Rădăuţi pe timpul lui Alexandru cel Bun. În anul 1639, prădându-se biserica, au dispărut şi moaştele sfântului Leontie din Rădăuţi. Au fost găsite când s-a făcut reparaţie în biserică. În prima necropolă a Moldovei au fost înmormântaţi: Bogdan I, Laţcu Voievod, Ştefan I , Roman I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) şi Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Mănăstirea Bogdana a fost inclusă în patrimoniul UNESCO pe lista monumentelor reprezentative a patrimoniului artistic şi cultural.